Ce trebuie să știe pacienții?

Cele mai frecvente solicitări sunt pentru:

1. Situarea noastră într-o zona endemică în ceea ce privește incidența gușii determină numărul mare al solicitărilor, de la gușa simplă la gușa cu hiper sau hipotiroidie, gușa nodulară, cancer, tiroidite sau boli autoimune tiroidiene;

2. Sindroamele hipotalamo – hipofizare din care amintim doar pubertatea precoce și diabetul insipid care pun probleme deosebite de diagnostic și tratament;

3. Tumorile hipofizare secretante și nesecretante, cauză a diferitelor afecțiuni ca hiperprolactinemia, acromegalia și gigantismul, boala Cushing, etc. sau insuficiența hipofizară;

4. Tulburări de creștere, diferite forme de nanism, care necesită tratament specific, eficient dacă este aplicat de la o anumită vârstă. În același sens și criptorhidia si infantilismul genital au o perioadă optimă pentru tratament, mai târziu orice intervenție terapeutică fiind zadarnică;

5. Sindromul hipoanabolic astenic, posibilă expresie a insuficienței corticosuprarenale cronice, cu rezerve minime de efort, implicând scădere ponderală, astenie marcată, hipotensiune arterială, hipoglicemie, etc., având drept cauză stresul, ca generator de multiple dezechilibre hormonale;

6. Multiple perturbări în sfera ovariană ca: dereglări ale ciclului menstrual, sterilitate, infertilitate, tulburări complexe în perioada pubertară, menopauză și andropauză. Tot mai frecvente sunt tulburările de ciclu la fetele tinere, ginecomastia la băieți și mai ales displaziile mamare la orice vârstă. Colaborarea cu colegii ginecologi și oncologi în aceste cazuri este în interesul bolnavilor;

7. Osteoporoza de postmenopauză (tip I) sau tardivă (tip II) beneficiază de diverse posibilități terapeutice în funcție de vârstă, afecțiuni asociate, accesabilitate;

8. Tulburările de dinamică sexuală, infertilitate masculină implica tratamente complexe;

9. Obezitatea, inițiala sau în evoluție, asociază diverse dereglări hormonale. De exemplu hipercorticismul reactiv, evidențiat prin exces ponderal, hipertensiune arterială, diabet, etc.
„Se vorbește deseori despre obezitatea endocrină, dar, de fapt, o adevarată obezitate endocrină nu există; în obezitate este obligatorie participarea endocrină și, la rândul ei, obezitatea însăși antrenează dereglari endocrine. În structura plurifactorială a unor obezități se poate descifra semnătura uneia sau alteia dintre glandele endocrine afectate. ( Prof. Dr. Constantin Dumitrache, Tratat de Endocrinologie ediția 2012)”.

10. Spasmofilia, cu multiplele sale manifestări este foarte frecventă. De multe ori, dezechilibrul hormonal în aceste cazuri este foarte complex;

11. Monitorizarea anti-aging – concept actual, în lupta împotriva îmbatrânirii prin echilibrare hormonală concomitent cu administrarea de micronutrienți, dietă, mișcare.

12. Alte afecțiuni endocrine. Multe manifestări cardiovasculare, oftalmologice, din sfera genitală, sau de la nivelul altor organe și sisteme au la baza o dereglare endocrină. Interrelațiile cu alte specialități: cardiologia, ginecologia, medicina internă, oftalmologia, chirurgia, oncologia sunt frecvente, iar consultația interdisciplinară permanentă. Folosirea unor preparate hormonale, fără indicația medicului, expune uneori la efecte secundare nedorite, chiar mai mari decât efectul tranzitoriu benefic obținut. Amintim preparatele cortizonice larg utilizate în toate specialitățile medicale – anticoncepționalele, etc. Toate au indicație precisă și neapărat control medical.

Colegii medici de familie sunt primii care vin în contact cu bolnavul, îl orientează dacă este nevoie către un anumit serviciu și-l urmăresc apoi. Esențială este depistarea cât mai precoce a oricărei endocrinopatii și instituirea tratamentului adecvat. Sunt necesare controale repetate pentru adaptarea dozelor la diferitele etape ale bolii. Profilaxia primează ca în oricare domeniu. Aceasta implică multiple masuri pe plan medical, social, economic, profesional, ecologic.